Pe drumul spre schimbare: Cum orașele transformă împreună mobilitatea

Văzând mobilitatea în acțiune

Orașele recunosc din ce în ce mai mult că mobilitatea durabilă nu poate fi tratată ca o activitate independentă, deoarece este parte integrantă a altor strategii de dezvoltare urbană durabilă (SUD). Schimburile EUI C2C abordează această provocare nu numai oferind îndrumări cu privire la ceea ce ar trebui să facă orașele UE, ci și permițând orașelor să vadă direct cum să o facă. Prin vizite reciproce și discuții aprofundate, orașele pot compara abordările, pot înțelege ce funcționează în practică și pot selecta soluția cea mai potrivită contextului lor. Deși zonele urbane nu știu întotdeauna cum să conceapă singure soluții eficiente, schimburile C2C oferă exemple concrete, adesea cu accent pe deplasarea activă, în special mersul pe jos și cu bicicleta, demonstrând cum pot fi implementate cu succes strategii integrate de mobilitate.

Mobilitate durabilă și implicarea cetățenilor

Piatra Neamț (RO) oferă un exemplu clar al modului în care acest lucru poate funcționa în practică. În încercarea de a decarboniza mobilitatea și de a-și consolida strategia SUD, orașul a apelat la Szeged (HU) ca „partener” pentru abordarea sa transformatoare a mobilității inteligente. Prin intermediul schimbului C2C, Piatra Neamț a învățat că implementarea unei serii de inițiative mai mici, conectate între ele – cum ar fi afișarea în timp real a timpilor de așteptare pentru pietoni și autobuze sau crearea de mini-sensuri giratorii pentru a reduce congestia – poate fi mai larg acceptată decât o singură intervenție de amploare. Împreună cu comunicarea cu cetățenii înainte, în timpul și după implementare, prin campanii de sensibilizare țintite, abordări participative și un accent puternic pe consolidarea încrederii, aceste acțiuni au deschis calea către un centru al orașului reproiectat, prietenos cu pietonii. Schimbul a permis echipei din Piatra Neamț să experimenteze practicile din Szeged, să le discute cu înalți funcționari și să aducă înapoi idei pe care să le adapteze la propriul context local.

Depășirea culturii automobilului

Trecerea de la o „cultură a automobilului” într-un mod care să fie acceptat și susținut de cetățeni a devenit o provocare comună în cadrul proiectelor de mobilitate durabilă. Turku (FI) și Rabat (MT) sunt două exemple în care această tranziție a fost deosebit de urgentă. Ambele orașe aveau o tradiție puternică în adoptarea culturii automobilului, iar politicienii aleși nu erau întotdeauna convinși de beneficiile alternativelor durabile.

În cazul orașului Turku, un schimb C2C cu Groningen (NL) a oferit informații detaliate despre dezvoltarea și implementarea cadrelor de gestionare a traficului multimodal, în special integrarea ciclismului cu transportul public. Sistemul din Groningen adaptează semafoarele și fluxurile de trafic în timp real și acordă prioritate pietonilor și cicliștilor față de ceilalți utilizatori ai drumurilor.

Turku a învățat cum să integreze transportul public ca opțiune implicită, de exemplu, prin lansarea unui serviciu de autobuz pentru un nou ansamblu rezidențial situat în afara orașului înainte ca acesta să fie ocupat, coordonând organismele municipale, firmele de construcții, operatorii privați și furnizorii de tehnologie. Discuțiile au relevat modul în care cultura informală de lucru interdepartamentală din Groningen și comunicarea directă între politicieni și personal contribuie la accelerarea politicilor de mobilitate durabilă. În contrast, abordarea bazată pe comitete a orașului Turku urmează o cale mai tradițională, care permite în mod natural un ritm de luare a deciziilor mai atent, mai ponderat și mai lent. Astfel, pe lângă dobândirea de cunoștințe tehnice privind gestionarea traficului multimodal, Turku a obținut o perspectivă unică și profundă asupra abordării de elaborare a politicilor din Groningen, în timp ce discuțiile au relevat și modul în care construirea de legături informale între funcționari și politicieni ar putea contribui la „câștigarea” decidenților sceptici în momentul elaborării de noi strategii de mobilitate.  

Pentru Rabat, schimbul s-a concentrat pe un portofel mobil integrat, dezvoltat în Guimarães (PT). Văzând cum funcționează în practică, Rabat a putut să îl adapteze și să îl implementeze la nivel local. Experiența a fost benefică pentru ambele părți, deoarece Guimarães a obținut feedback valoros cu privire la provocările cu care se confruntă un alt oraș și l-a utilizat pentru a-și îmbunătăți semnificativ propriul design de portofel.

Legarea mobilității durabile de turism

În întreaga Europă, multe orașe recunosc că mobilitatea durabilă și turismul merg mână în mână. Integrarea strategiilor de mobilitate cu politicile de atragere a vizitatorilor creează un mediu mai primitor pentru turiști, aduce beneficii economiei locale și consolidează infrastructura fizică a orașului. Mobilitatea durabilă nu este o activitate izolată – ea trebuie integrată în alte strategii SUD pentru a avea un impact durabil.

Lecții învățate – transformarea ideilor în acțiuni

Activitățile de consolidare a capacităților ale EUI oferă în mod constant soluții rapide, personalizate și practice pentru orașele europene. Participanții dobândesc experiență practică, observă practicile urbane în acțiune și consolidează proiectarea și implementarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană durabilă.

Printre lecțiile cheie se numără:

• Punerea oamenilor pe primul loc și proiectarea politicii de utilizare a drumurilor în jurul lor și a modurilor lor active de deplasare.
• Începeți cu pași mici, încercând proiecte-pilot sau inițiative la scară mică care arată cetățenilor îmbunătățiri tangibile în mod rapid
• Integrarea mobilității în strategii mai ample – mobilitatea durabilă este relevantă pentru turism, dezvoltarea urbană, sănătatea cetățenilor.
• Comunicarea eficientă – utilizarea canalelor existente pentru a explica cetățenilor ceea ce faceți.
• Așteptarea unei anumite rezistențe din partea „grupurilor de automobilisti”, dar încercarea de a mobiliza un angajament și un sprijin mai larg din partea cetățenilor pentru a crea un impuls pozitiv.
• Abordarea culturii mobilității – cetățenii utilizează mașinile deoarece este un obicei și este mai „confortabil” decât deplasarea activă.  Prin urmare, încurajați-i să facă schimbarea.
• Fiți proactivi și curajoși – uneori este necesar să suportați un cost economic pentru o perioadă de timp, pentru a permite cetățenilor să treacă la opțiunile de transport public
• Recunoașteți că politicienii reflectă populația – construiți legături informale cu aceștia și încurajați-i să participe la procesul de elaborare a politicilor de mobilitate durabilă.
• Fiți răbdători, deoarece uneori măsurile de durabilitate necesită timp pentru a-și atinge obiectivele.

Mobilitatea durabilă a devenit o prioritate pentru orașele implicate în ambele programe de consolidare a capacităților: schimburile între orașe (C2C) și evaluările inter pares ale UE. Orașele recunosc că mobilitatea nu se limitează la transport, ci are legături cu sănătatea publică, acțiunile climatice, incluziunea socială, turismul și planificarea urbană. Cu toate acestea, transformarea ideilor în strategii practice nu este întotdeauna simplă. Orașele își pot transforma abordarea privind mobilitatea pe termen lung prin conectarea la cea mai relevantă rețea de omologi europeni, prin împărtășirea experiențelor și prin schimbul de soluții pentru a aborda împreună provocările, în loc să lucreze izolat. Nu este o idee nouă, dar s-a dovedit încă o dată a fi eficientă și de succes.