Cultura și patrimoniul cultural ca factori de mobilizare
Bune practici din proiectele celui de-al 5-lea apel Urban Innovative Actions către orașe*
Ce rol pot juca cultura și patrimoniul cultural în implicarea, activarea și mobilizarea cetățenilor? Cel de-al cincilea apel al Urban Innovative Actions (UIA) a investigat rolul culturii și al patrimoniului cultural ca active vitale pentru competitivitatea regională și coeziunea socială în Europa. Au fost primite 105 propuneri de proiecte, 6 dintre acestea fiind selectate să exploreze mai departe ceastă întrebare. Proiectele au fost axate pe rețelele și interconexiunile dintre oameni, pe procesele decizionale deschise care implică cetățenii în definirea problemelor și soluțiilor, pe planificarea și gestionarea în comun a utilizării spațiilor și serviciilor colective și pe transformarea orașului într-un bun comun. Inițiative precum UIA, care permit orașelor să exploreze și să inoveze, sunt esențiale pentru a înțelege mai bine cum să se dezvolte acțiuni de regenerare urbană prin combinarea transformării activelor fizice ale orașelor, revitalizarea socio-economică a cartierelor și implicarea comunităților locale. Fiecare proiect UIA a fost o călătorie spre necunoscut, deoarece încearcă soluții neprobate pentru a aborda provocări critice într-un mod inovator, dar există puncte comune, lecții importante învățate și concluzii utile, pe care le vom discuta în articolul următor.
Stimularea inovării
Proiectele UIA au adesea povești cu impact privind utilizarea culturii ca pârghie a inovării, ajutând orașele să facă față provocărilor urbane contemporane. Cultura locală, împreună cu activarea sectorului creativ și revalorizarea patrimoniului cultural, a fost utilizată pentru a genera un impact pozitiv pe mai multe niveluri. În plus, aceasta a ajutat autoritățile publice să devină factori dinamizatori esențiali în societate, acționând dincolo de rolurile și limitele lor tradiționale: consolidând bunăstarea oamenilor, contribuind la coeziunea socială și la transformarea socială, sporind participarea și cetățenia creativă, stimulând inovarea și aducând schimbări în dezvoltarea spațială. Aceasta este povestea câtorva dintre orașele finanțate de UIA care lucrează la intersecția diferitelor domenii, dezvoltând ecosisteme noi, incluzive și transsectoriale. Cum au reușit aceste proiecte să reunească lumi diferite într-un proiect comun? Eforturile pe care le-au depus în crearea și gestionarea noilor ecosisteme au de-a face în mare măsură cu instrumentele, metodele, abordările, limbajele și mesajele puse în aplicare pentru a asigura o implicare largă și diversă.
În districtul Újbuda din Budapesta, CUP 4 CREATIVITY a abordat fenomenul singurătății digitale, oferind localnicilor modalități online și offline de a participa la activități culturale și la viața culturală a districtului. O mare provocare aici a fost activarea inițiativelor culturale locale independente pentru a se alătura efortului condus de oraș, în timp ce proiectul a investit în construirea de centre culturale comune pentru a aduce mai aproape diverși actori locali și a facilita crearea de noi sinergii.
De la singurătate digitală la participare digitală, proiectul DARE din Ravenna, Italia, a investit în noi instrumente digitale pentru a transforma povestea unei zone defavorizate într-un model pentru procesul de planificare urbană participativă. Deși proiectul se concentrează pe transformarea digitală, activitățile participative fizice au schimbat regulile jocului; au adus oamenii mai aproape și au cultivat o cultură a colaborării, depășind neîncrederea și reticența care caracterizează de obicei o comunitate locală atunci când abordează acțiuni cu o prezență digitală puternică.
Combinarea elementului tangibil al unei regenerări urbane cu rolul intangibil al patrimoniului cultural a fost observată în cadrul mai multor proiecte. În cadrul proiectului Cultural H.ID.RA.N.T, orașul Chalandri a activat un element de patrimoniu cultural ascuns. Vechiul apeduct roman a devenit ocazia de a dezvolta un nou sistem de spații publice de buzunar și de a evidenția rolul apei ca patrimoniu cultural și ca instrument de cultivare a unei noi comunități active în jurul său. Proiectul nu se referă doar la o nouă dezvoltare arhitecturală/urbană fascinantă, cu procese de achiziții publice lungi și dificile, ci și la crearea unei noi comunități a apei și a unor noi instituții locale care să implice oamenii în co-guvernarea resursei lor naturale.
Restaurarea colectivă a sitului a fost provocarea CAMINA din Almeria: concentrându-se pe reunirea a trei cartiere segregate, această inițiativă urmărește să creeze o poveste comună pentru un oraș cu o istorie bogată și diversă. În acest caz, cultura unește comunități distincte, în timp ce înființarea unui laborator pentru co-proiectarea și punerea în aplicare a proiectelor culturale a fost esențială în această călătorie. Acesta a oferit un "spațiu sigur" pentru interacțiune, depășind în unele cazuri chiar o prezență mai activă a municipalității.
Punând arta în centrul atenției, cultura devine un agent de transformare socială în Tilburg: prin ForwArt se abordează criminalitatea în rândul tinerilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a se autoexplora și de a-și dezvolta identitatea prin intermediul expresiei culturale. O componentă provocatoare a inițiativei, participarea tinerilor s-a dovedit a fi un factor-cheie care a permis apariția "ambasadorilor proiectului", ajutând la amplificarea impactului inițiativei și contribuind la transformarea cartierelor cu probleme sociale dintr-un loc de ascuns într-un loc de mândrie.
Lucrul în comun
Implicarea părților interesate locale, a comunităților, organizațiilor și a indivizilor în aceste procese este importantă. În acest context trebuie pus în discuție rolul pe care autoritățile publice îl pot juca în stimularea inițiativelor legate de cultură și de patrimoniul cultural ca experiențe colaborative, generative și colective, spre deosebire de un proiect de tip top-down implementat în comunitate. Promovarea unei transformări sociale pozitive, producerea de eforturi pentru a schimba aspirațiile locuitorilor, bazându-se pe punctele lor forte și lucrând pentru a genera noi aptitudini, capacități, ambiții și conduceri, a împins municipalitățile să imagineze (mai întâi), să conceapă și să pună în aplicare (ulterior) noi politici, capabile să încorporeze aceste valori emergente. În acest sens, au fost necesare cadre și procese administrative, juridice și operaționale, diferite și mai agile: fricțiunile și tensiunile, instituționalizarea cadrelor informale și destructurarea abordărilor mai formalizate au avut un impact esențial asupra capacității de inovare a ecosistemelor locale, generând învățare, cunoaștere reciprocă și, în cele din urmă, noi instituții, noi actori, noi interfețe și noi funcții publice.
Guvernanța orizontală s-a dovedit a fi un model provocator, deși a fost esențială pentru menținerea flexibilității și adaptabilității în ecosistemele locale emergente. În același timp, cadrele de politici publice existente au contribuit la orientarea proceselor, dar au fost adesea puse sub semnul întrebării atunci când limitele lor rigide riscau să submineze eficacitatea acțiunii locale. Combinând creativitatea, gândirea laterală și o înțelegere profundă a contextului local, cu capacitatea de a asculta, de a se implica și de a rearanja traiectoriile acțiunii publice în funcție de nevoile locale, al cincilea apel de proiecte al Urban Innovative Actions lucrează folosind cultura și patrimoniul cultural ca pârghii pentru soluții, practici și, în unele cazuri, noi organizații și instituții. În acest sens, impactul pozitiv s-a produs atunci când autoritățile publice și-au delegat o parte din putere, angajându-se să deschidă porțile primăriilor și ale departamentelor municipale, să îmbrățișeze cetățenii, grupurile locale, artiștii, să conceapă și să pună în aplicare proiecte împreună: să se bazeze pe forța și pe puterea creativă și inovatoare a cetățenilor, să îi responsabilizeze și să hrănească mândria locală și sentimentul de apartenență.
*Acest articol se bazează pe rezultatele raportului "Convorbiri și vizită de studiu: Culture and Cultural Heritage Cities'' organizată de experții UIA în patrimoniu cultural Haris Biskos, Zsuzsa Kravalik, Chiara Lucchini, Levente Polyak, Ileana Toscano la Torino pe 15 martie 2023. Inițiativa a fost realizată cu ajutorul și participarea generoasă a orașelor care primesc finanțare în cadrul programului Urban Innovative Actions (Almeria, Halandri, Kosice, Ravenna, Tilburg, Ujbuda - Budapesta), cu un program de activități strâns legate de experiențele și practicile înrădăcinate în Torino, combinând atât experiențele finanțate de UIA (CO-CITY și mecanismul de transfer Co4Cities URBACT-UIA rezultat; TONITE), cât și alte inițiative locale, proiecte pilot și situri de testare care împărtășesc abordări similare privind cultura și patrimoniul cultural.