Accesul la finanțare: instrumente practice pentru schimbarea urbană

Rezumat

Acest eveniment al EUI a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și schimbe mentalitatea, trecând de la simpla solicitare de finanțare și căutarea de fonduri din diferite surse la asumarea unui rol activ în realizarea de investiții, combinând fonduri publice și private pentru a stimula schimbări urbane durabile. Deși orașele au dobândit încredere în gestionarea granturilor europene, ele se confruntă cu obstacole legate de capacitate și coordonare atunci când combină fonduri de coeziune, împrumuturi și capital privat.

Din discuțiile și schimburile de opinii dintre părțile interesate din mediul urban au reieșit trei concluzii, care surprind principalele lecții și perspective pentru orașele care doresc să-și consolideze capacitatea de investiții și să integreze multiple surse de finanțare:

• În primul rând, succesul provine din coordonarea proiectelor, nu din proiecte individuale. Acest lucru atrage finanțare atât din sectorul public, cât și din cel privat.
• În al doilea rând, succesul vine atunci când fondurile pot fi reutilizate. Acest lucru face proiectele atractive pentru finanțatori, deoarece aceeași sumă are un impact mai mare, an de an.
• În al treilea rând, sunt necesare strategii de finanțare care să monitorizeze impactul asupra bunurilor publice și sociale. Locuitorii și întreprinderile se așteaptă la un impact mai larg, dincolo de randamentul investiției, atunci când o autoritate locală acționează ca orchestrator al finanțării.

Nevoile orașelor din UE în ceea ce privește sprijinirea accesului la finanțare sunt numeroase și variate, indiferent de dimensiunea demografică și localizare. Orașele au nevoie de competențe, încredere și conexiuni sporite. Prin consolidarea capacității de finanțare, orașele europene pot profita de numeroasele și diversele oportunități de finanțare pentru a construi un viitor urban rezilient, incluziv și pregătit pentru investiții.

Introducere

Orașele se confruntă cu dificultăți în accesarea fondurilor necesare pentru punerea în aplicare a politicilor, proiectelor și strategiilor de dezvoltare urbană durabilă. În prezent, accesarea fondurilor înseamnă adesea combinarea fondurilor publice și private, fiecare dintre acestea fiind guvernate de propriile reguli, termene și culturi instituționale. Orașele nu au probleme în a solicita subvenții din fondurile politicii de coeziune, dar au dificultăți în a combina fondurile politicii de coeziune cu alte surse de finanțare, în special în cazul orașelor mici și mijlocii, care dispun de capacități și resurse umane mai reduse.

Urgența acestor provocări este subliniată de un deficit de investiții în creștere. Banca Centrală Europeană (BCE) estimează că atingerea obiectivelor UE în materie de climă și energie pentru 2030 va necesita investiții ecologice suplimentare de 477 de miliarde EUR pe an, pe lângă nivelurile actuale de cheltuieli.  În mod similar, Institutul pentru Economie Climatică (I4CE) identifică un deficit european de investiții în domeniul climei de aproximativ 406 miliarde EUR pe an, investițiile actuale acoperind doar aproximativ jumătate din necesarul total. Pe măsură ce instrumentele publice majore, precum NextGenerationEU, se epuizează treptat, BCE avertizează asupra unui deficit iminent de finanțare publică începând cu 2027.

Chestionarul EUI (2024) a evidențiat dificultățile întâmpinate de orașe în combinarea surselor de finanțare și în atragerea de capital privat sau filantropic, iar studiul privind acțiunile urbane inovatoare „Bridging the Gap” (2024) a cartografiat instrumentele financiare inovatoare care apar în orașele europene. Ambele documente au evidențiat faptul că orașele din Europa, în special cele mai mici, se confruntă cu patru provocări comune:

• Combinarea mai multor surse de finanțare;
• Implicarea investițiilor private și filantropice;
• Pregătirea unor aplicații solide și aliniate pentru fondurile politicii de coeziune;
• Alinierea priorităților locale la cadrele de finanțare ale UE și naționale.

Capacitatea este necesară nu numai pentru a gestiona bugete mari, ci și pentru a gestiona spectrul variat și bogat de oportunități de finanțare pentru autoritățile locale la nivel național și european. Există multe ipoteze de lucru cu privire la barierele cu care se confruntă orașele în ceea ce privește accesul la finanțare. Una dintre acestea este că, în trecut, ciclurile de finanțare bazate pe proiecte recompensau pilotarea pe termen scurt în locul planificării financiare pe termen lung și replicării „a ceea ce funcționează”. O altă ipoteză este că autoritățile locale nu dispun adesea de structurile, personalul și instrumentele de guvernanță necesare pentru a concepe proiecte multianuale care să combine subvenții, împrumuturi, garanții și finanțare privată sau comunitară. O a treia ipoteză este că, acolo unde există astfel de mecanisme, acestea sunt vulnerabile la perturbări cauzate de ciclurile politice locale și naționale, iar strategiile de finanțare fie nu sunt niciodată complet formulate, fie sunt abandonate prea repede.

Poveștile de succes ale orașelor arată că inovarea financiară depinde de pregătirea instituțională: exemple precum Oradea (RO), Rotterdam (NL) și Burgas (BG) demonstrează că orașele capabile să planifice proiecte pe mai mulți ani, să gestioneze și să comunice cadre de guvernanță credibile atrag parteneri diversi. Instrumentele financiare inovatoare multiplică impactul, permițând ca aceeași sumă să fie investită din nou și din nou, folosind fonduri rulante care utilizează veniturile în următorul proiect din portofoliu. O altă concluzie a fost că finanțarea vine atunci când orașele știu ce vor. Orașele care articulează o viziune clară, bazată pe bunurile publice și sociale pe care doresc să le furnizeze, sunt mai bine poziționate pentru a alinia investitorii și sursele de finanțare. În cele din urmă, capacitatea rămâne o constrângere decisivă. Chiar și acolo unde există resurse, multe municipalități nu dispun de personal instruit în domeniul finanțelor, al evaluării riscurilor sau al măsurării impactului.

Există o nouă perspectivă asupra rolului orașelor atunci când acestea tratează finanțele ca un factor de facilitare a politicilor, mai degrabă decât ca un proces administrativ. Acest lucru poate însemna că în următorul cadru de finanțare multianual sprijinul acordat de politica de coeziune și de UE nu se va limita doar la crearea de instrumente financiare inovatoare, ci va viza și consolidarea capacității locale de a le utiliza. Raportul care urmează acestei introduceri sintetizează lecțiile transversale privind modul în care orașele pot utiliza instrumente financiare inovatoare pentru a accesa subvenții, împrumuturi și investiții private, păstrând în același timp misiunea de interes public și responsabilitatea.

Fonduri și parteneriate: realizarea unei combinații eficiente

1.1 Relevanța temei, provocări conexe ale orașelor

Orașele din întreaga Europă se confruntă cu o provocare comună: cum să mobilizeze diferite surse de finanțare pentru investiții strategice, păstrând în același timp controlul pe termen lung asupra agendei lor de dezvoltare și asupra beneficiilor publice pe care aceste investiții ar trebui să le aducă. Oradea (RO) și Rotterdam – Haga (NL) oferă două experiențe complementare care arată cum administrațiile locale pot alinia capitalul public și privat, pot utiliza finanțarea ca pârghie pentru creștere și pot instituționaliza capacitatea de investiții.

Oradea (RO), un oraș de dimensiuni medii, cu puțin peste 200 000 de locuitori, a construit un ecosistem de afaceri rezilient prin parcuri industriale, incubatoare și hub-uri intermodale. Parcursul său este deosebit de relevant pentru orașele care trebuie să utilizeze finanțarea în mod strategic pentru a-și diversifica economiile și a atrage investitori. Rotterdam (NL) și Haga (NL) s-au confruntat cu problema finanțării tranziției energetice. Utilizând fonduri reînnoibile dezvoltate în cadrul JESSICA, ambele orașe au demonstrat cum fiecare euro din capitalul public poate fi reutilizat, reducând riscurile și atrăgând parteneri privați.

Barierele comune discutate au inclus bonitatea limitată, costurile inițiale ridicate, perioadele lungi de recuperare a investițiilor și proiectele fragmentate. Aceste provocări pot fi depășite prin planificare, guvernanță puternică și parteneriate timpurii cu instituțiile financiare.

1.2 Lecții învățate de la orașe

Lecții transferabile către alte orașe

• Realizați activitățile pe baza unei viziuni strategice, susținute de date.
• Grupați proiectele în portofolii coerente și rentabile.
• Consolidați cunoștințele financiare și expertiza internă.
• Investiți dincolo de infrastructura fizică, sprijinind proiecte sociale, educaționale și culturale care îmbunătățesc calitatea vieții și fac orașul mai atractiv pentru rezidenți și investitori.
• Demonstrați impactul prin guvernanță și livrare transparente.

Politica de coeziune: Cum pregătiți propuneri de finanțare solide și coerente

2.1 Relevanța temei, provocările conexe ale orașelor

Politica de coeziune rămâne principalul instrument al UE pentru reducerea disparităților regionale și sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Peste 40% din strategiile integrate vizează în prezent orașele mici și mijlocii, însă multe municipalități încă se confruntă cu dificultăți în accesarea sau combinarea fondurilor. Printre obstacolele principale se numără capacitatea limitată a personalului, dificultatea de a alinia prioritățile locale cu obiectivele UE și complexitatea gestionării mai multor instrumente. Abordarea acestor provocări necesită creșterea capacității practicienilor locali în ceea ce privește elaborarea combinațiilor de finanțare pentru strategiile urbane și gestionarea fondurilor în proiectele din viața reală. Un exemplu practic din Alba Iulia (RO) ilustrează modul în care această abordare poate fi aplicată în practică.

2.2 Lecții învățate din experiența orașelor

Lecții transferabile către alte orașe:

• Actualizați permanent lista de proiecte integrate, finanțabile, aliniate la prioritățile UE.
• Implicați încă din fazele incipiente autoritățile de management și a părțile interesate.
• Asigurați bugetul pentru pregătirea proiectelor și  pentru studiile de fezabilitate.

Studii de caz

Pe baza a șase experiențe urbane din întreaga Europă, se evidențiază trei concluzii transversale. În primul rând, orașele de succes asigură finanțarea pentru proiecte interconectate. Acestea gândesc pe termen lung, în portofolii bancabile care asigură continuitate chiar și atunci când subvențiile sau facilitățile de creditare specifice sunt întârziate. În al doilea rând, acestea tratează finanțarea ca pe un instrument de politică, aliniind randamentele economice la obiectivele sociale și de mediu. În al treilea rând, acestea construiesc credibilitate instituțională și parteneriate care permit investiții repetate prin structuri de livrare dedicate, guvernanță transparentă și impact măsurabil.

Împreună, aceste exemple arată că inovarea financiară nu este apanajul marilor capitale. Orașele mijlocii și mici utilizează din ce în ce mai mult instrumente financiare mixte (combinații de subvenții, împrumuturi și garanții), modele de proprietate comunitară (cum ar fi fondurile funciare și cooperativele) și mecanisme de finanțare socială (instrumente care atrag investiții private pentru rezultate publice sau sociale măsurabile) pentru a debloca capitalul și a multiplica impactul fondurilor publice. Următoarele studii de caz ilustrează modul în care diferite orașe proiectează arhitecturi financiare care corespund nevoilor lor locale — de la fonduri de rulment și monede de impact la fonduri funciare comunitare și reforme de guvernanță — și ce pot învăța alte orașe din experiența lor.

Burgas, Bulgaria

Fondul pentru orașe durabile: Finanțare mixtă pentru regenerarea culturală și urbană

Burgas (BG) demonstrează cum, pe baza unei viziuni coerente, un oraș de dimensiuni medii poate realiza regenerarea pe scară largă prin combinarea granturilor UE, cofinanțării naționale și împrumuturilor. Finanțarea mixtă – combinarea granturilor cu instrumente rambursabile, cum ar fi împrumuturile sau garanțiile – este utilizată din ce în ce mai mult de orașe precum Burgas (BG) pentru a extinde resursele publice limitate și a atrage parteneri privați.  Prin intermediul Fondului pentru orașe durabile (SCF), înființat în 2017, municipalitatea a finanțat infrastructura culturală, educațională și socială, reciclând în același timp rambursările împrumuturilor în noi investiții. Această abordare a permis realizarea de proiecte urbane strategice în valoare de peste 160 de milioane EUR între 2019 și 2023, inclusiv restaurarea patrimoniului cultural și un nou spital pentru copii.

Abordarea orașului arată că inovarea financiară nu depinde de dimensiune, ci de proiectarea strategică și disciplină. Prin combinarea finanțării rambursabile cu o guvernanță puternică și o execuție transparentă, Burgas (BG) a creat încredere în rândul partenerilor naționali și europeni și s-a impus ca un debitor credibil.

Concluzii

• Combinați subvențiile și împrumuturile pentru o mai bună gestionare a riscului și pentru a menține dinamica, utilizând subvențiile pentru a absorbi costurile cu risc mai ridicat (cum ar fi proiectarea inițială sau fezabilitatea), în timp ce împrumuturile introduc disciplina de rambursare, oferind creditorilor o mai mare încredere în gestionarea financiară a orașului.
• Consolidați capacitatea administrativă de a gestiona instrumente complexe.
• Utilizați finanțarea mixtă ca un model de guvernanță, nu doar ca o sursă de finanțare, prin coordonarea actorilor publici, privați și civici în conformitate cu norme transparente și responsabilități comune. Acest lucru înseamnă utilizarea instrumentelor financiare drept cadru de colaborare — alinierea stimulentelor, responsabilităților și supravegherii între partenerii publici și privați.
• Un leadership puternic și rezultate măsurabile atrag investiții repetate.
• Reinvestirea și extinderea: Reutilizarea rambursărilor în proiecte noi contribuie la construirea unui ecosistem financiar autosustenabil pentru îmbunătățiri urbane continue.

Lecții transferabile către alte orașe

• Creați fonduri de rulment pentru a reutiliza capitalul în proiecte noi.
• Înființați echipe mici și calificate pentru a gestiona combinarea și conformitatea.
• Începeți cu un singur domeniu tematic (de exemplu, patrimoniul cultural) și extindeți-vă.
• Raportați în mod transparent pentru a construi încrederea creditorilor și a cetățenilor.

Limerick, Irlanda

Opera Square: Utilizarea împrumuturilor în faza incipientă pentru a debloca investițiile private

Opera Square din Limerick (Irlanda) ilustrează modul în care împrumuturile instituționale acordate în faza incipientă pot transforma regenerarea urbană. Prin obținerea de facilități de la BEI și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în faza de planificare, orașul a eliminat riscul unui proiect în valoare de 335 de milioane de euro, care combină acum finanțare publică, privată și națională. Acest angajament timpuriu a fost o dovadă de credibilitate, permițând orașului să atragă hoteluri private și chiriași importanți și să stabilească un model de finanțare durabil pentru proiecte viitoare.

Cazul arată că sincronizarea și încrederea sunt esențiale în finanțarea regenerării complexe. Dialogul timpuriu al orașului Limerick cu creditorii, guvernanța transparentă și livrarea consecventă au construit încrederea investitorilor și au demonstrat că chiar și orașele mai mici pot valorifica capitalul pe scară largă atunci când conduc cu strategie și dovezi.

Concluzii

• Implicați din timp instituțiile de creditare pentru a reduce riscurile asociate proiectelor majore.
• Utilizați lucrările preliminare pentru a demonstra capacitatea de execuție.
• Mențineți transparența și conformitatea cu ESG (ESG se referă la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Acestea constituie un set de standarde care măsoară impactul unei afaceri sau al unui proiect asupra societății, asupra mediului și gradul său de transparență și responsabilitate) pentru a atrage parteneri.
• Construiți o aliniere politică și tehnică în jurul unei viziuni clare.

Lecții transferabile către alte orașe

• Abordați din timp băncile de dezvoltare cu propuneri clare de afaceri.
• Secvențiați investițiile pentru a reduce riscul perceput.
• Combinați împrumuturile instituționale cu parteneriate private.
• Utilizați finanțarea din faza inițială pentru a ancora strategii de regenerare mai ample.

Rotterdam, Olanda

Rikx Impact Keys: Monetizarea impactului social

Rikx Rotterdam face parte dintr-un domeniu în creștere al finanțării impactului social, în care randamentul investițiilor este legat de rezultate sociale verificate. Cititorii pot explora acest subiect în detaliu, împreună cu alte modele inovatoare de finanțare, parcurgând studiul UIA privind schemele inovatoare de finanțare. Inițiativa Rikx (Rotterdam Impact Keys) transformă clauzele obligatorii privind „randamentul social” din achizițiile publice într-o monedă socială tranzacționabilă care finanțează întreprinderile sociale. În Țările de Jos, companiile care beneficiază de contracte publice sunt obligate prin lege să demonstreze modul în care generează impact social, iar Rikx oferă o modalitate structurată de cuantificare și schimbare a acestei valori. Prin cuantificarea impactului și facilitarea schimbului între companii și inițiativele comunitare, orașul a creat o piață de investiții sociale autosustenabilă. Schema utilizează capitalul privat pentru a obține rezultate în materie de ocupare a forței de muncă și incluziune care sunt în concordanță cu prioritățile municipale.

Rikx demonstrează că impactul social poate fi măsurat, certificat și monetizat atunci când este susținut de o guvernanță transparentă și date fiabile. Modelul face legătura între agendele economice și sociale și poziționează orașul ca pionier în inovarea finanțării sociale.

Concluzii

• Transformați valorea socială în rezultate financiare măsurabile.
• Mențineți transparența pentru a susține încrederea sectorului privat.
• Instituționalizați inovarea prin structuri dedicate de management și guvernanță.
• Aliniați datele și indicatorii la obiectivele politicilor pentru a asigura credibilitatea.

Lecții transferabile către alte orașe

• Testați un mecanism de schimb valutar sau de credit cu impact social.
• Colaborați cu firme private și întreprinderi sociale pe baza unor indicatori clari.
• Utilizați datele pentru a demonstra valoarea incluziunii pentru economiile locale.
• Reproduceți șabloane standardizate de raportare a impactului.

Bruxelles, Belgia

CALICO – Îngrijire în comunitate – Accesibilitate permanentă prin intermediul fondurilor comunitare din Bruxelles

Proiectul CALICO, finanțat prin intermediul Urban Innovative Actions, al cărui beneficiar este orașul Bruxelles (BE) aplică modelul fondului funciar comunitar (Community Land Trust) pentru a oferi locuințe accesibile permanent, separând proprietatea asupra terenului de cea asupra clădirii. Modelul acestui fond, prin care o organizație non-profit deține terenul și îl închiriază rezidenților – asigură accesibilitatea prin eliminarea costurilor terenului din prețul locuinței. Susținut de finanțare din partea UE și regională, proiectul combină serviciile de îngrijire și guvernanța participativă, creând accesibilitate pe termen lung și coeziune comunitară.

CALICO demonstrează că inovarea financiară poate promova obiectivele sociale atunci când se bazează pe guvernanță incluzivă și colaborare între sectorul public și comunitate. Prin integrarea accesibilității în structura terenurilor și implicarea locuitorilor în procesul decizional, modelul reduce speculațiile, consolidează capitalul social și asigură reziliența în timp. Recunoașterea Community Land Trust Bruxelles ca operator formal de locuințe a contribuit la instituționalizarea și extinderea abordării.

Concluzii 

• Separați proprietatea asupra terenurilor și clădirilor pentru a garanta accesibilitatea permanentă.
• Integrați îngrijirea și incluziunea pentru a oferi valoare multidimensională.
• Participarea rezidenților asigură stabilitatea și legitimitatea.
• Recunoașterea politicilor permite extinderea și integrarea.

Lecții transferabile către alte orașe

• Înființați fonduri comunitare ca model de parteneriat public-comunitar.
• Corelați obiectivele politicilor sociale și de locuire într-o singură structură de finanțare.
• Implicați autoritățile regionale din timp pentru a formaliza recunoașterea.
• Prezentați beneficiile sociale pentru a atrage capital mixt sau filantropie.

Finanțare urbană

Atât Chalandri (GR), cât și Den Helder (NL), parteneri în cadrul Rețelelor de Transfer al Inovării URBACT, au explorat modalități de finanțare a inovării locale și a capacității instituționale. Experiențele lor evidențiază provocările cu care se confruntă municipalitățile mai mici care doresc să susțină inițiativele sociale și de guvernanță dincolo de ciclurile de proiecte și demonstrează valoarea schimbului între egali în testarea potențialelor soluții financiare.

Chalandri, Grecia

Finanțarea inovării instituționale și digitale

Ambiția orașului Chalandri este de a instituționaliza guvernanța participativă bazată pe date în cadrul structurilor sale municipale. Principala provocare constă în asigurarea finanțării pentru personal, infrastructura digitală și platformele civice necesare pentru a asigura continuitatea dincolo de ciclurile proiectelor UE. Orașul Chalandri a explorat modele inovatoare de finanțare pentru sisteme de date deschise și unități de servicii comune concepute pentru a consolida participarea, transparența și capacitatea de inovare pe termen lung.

Acest caz evidențiază limitele finanțării pe termen scurt, bazate pe proiecte, și subliniază necesitatea unor mecanisme de finanțare durabile pentru a sprijini reforma instituțională în curs. Tratând capacitatea administrativă ca o investiție și nu ca un cost, Chalandri demonstrează că buna guvernanță poate genera câștiguri măsurabile în materie de eficiență și valoare publică - resurse care, la rândul lor, pot fi reinvestite pentru a susține inovarea.

Concluzii

• Considerați reforma guvernanței ca o investiție pe termen lung.
• Cuantificați câștigurile în materie de eficiență și transparență ca rezultate măsurabile.
• Puneți în comun resursele municipalităților pentru a partaja capacitățile.
• Corelați participarea digitală cu cadrele de responsabilitate.

Lecții transferabile către alte orașe

• Dezvoltați o linie de finanțare pentru capacitatea instituțională și instrumentele digitale.
• Utilizați cooperarea intermunicipală pentru a susține personalul și sistemele.
• Prezentați eficiența guvernanței ca un randament al investiției.
• Combinați sistemele de date cu bugetarea participativă pentru a asigura utilizarea și încrederea.

Municipalitatea Den Helder, Țările de Jos

Combinarea măsurilor soft și hard pentru o regenerare prietenoasă copiilor

Den Helder (NL) își propune să devină cel mai prietenos oraș cu copiii din Țările de Jos, combinând reînnoirea infrastructurii cu investițiile sociale. Municipalitatea a explorat mecanismele UE pentru a finanța educația, siguranța și joaca, alături de îmbunătățirea locuințelor și a spațiilor publice. Această abordare integrată urmărește să elimine compartimentarea finanțării prin alinierea impactului social și a finanțării infrastructurii într-un singur cadru de investiții.

Prin coordonarea priorităților locale cu instrumente ale UE, precum dezvoltarea locală condusă de comunitate (CLLD) și Programul de finanțare LIFE, Den Helder (NL), cu o populație de 59.600 de locuitori, demonstrează modul în care orașele mai mici pot mobiliza parteneriate intersectoriale pentru o regenerare holistică. Experiența subliniază faptul că datele, perseverența și promovarea politică sunt esențiale pentru a asigura finanțarea dezvoltării centrate pe oameni.

Concluzii 

• Combinați fondurile sectoriale pentru a conecta obiectivele fizice și sociale, utilizând mecanisme precum CLLD sau LIFE pentru a face legătura între domeniile tematice.
• Împărțiți investițiile în componente gestionabile, astfel încât fluxurile de finanțare mai mici să poată contribui progresiv.
• Utilizați date locale și dovezi ale proiectelor pilot pentru a promova măsuri soft în planurile de regenerare.
• Tratați bunăstarea ca un rezultat economic și spațial prin integrarea indicatorilor sociali în strategiile de investiții.

Lecții transferabile către alte orașe

• Integrați prioritățile sociale și spațiale într-un singur proces prin alinierea propunerilor de proiecte între departamente.
• Combinați mai multe programe UE (de exemplu, FEDR pentru infrastructură, FSE+ pentru competențe, LIFE pentru mediu) prin propuneri de proiecte comune sau guvernanță comună a proiectelor.
• Realizați parteneriate cu actori relevanți încă din faza incipientă pentru cofinanțarea proiectelor-pilot și reducerea riscurilor asociate noilor abordări înainte de investițiile mainstream.

Concluzii transversale din studiile de caz

În toate cele șase cazuri, a reieșit un principiu comun, și anume că finanțarea urmează strategia atunci când un oraș a investit în capacitatea de a livra rezultate.

Orașele care reușesc să mobilizeze diverse surse de finanțare își aliniază instrumentele financiare la viziunile pe termen lung, consolidează capacitatea instituțională și construiesc încredere prin livrarea transparentă a rezultatelor. Fie că este vorba de fonduri de rulment, monede cu impact social sau proprietăți comunitare, fiecare exemplu ilustrează modul în care finanțele publice pot evolua de la o activitate tranzacțională la un mecanism transformator pentru schimbarea urbană durabilă.

În cele din urmă, aceste cazuri subliniază faptul că finanțarea oferă cea mai mare valoare atunci când este tratată ca un instrument de politică — un mijloc de a obține rezultate publice și sociale, nu doar de a finanța proiecte. Orașele care își aliniază planificarea financiară la scopuri generează un impact care durează dincolo de fiecare ciclu de investiții.

Concluzii și recomandări

Orașele europene au acum ocazia să treacă de la statutul de solicitanți de finanțare la cel de manageri de investiții emergenți în cadrul unor ecosisteme financiare complexe. Amploarea investițiilor climatice, digitale și sociale în orașe necesită trecerea de la dependența de granturi acordate pentru fiecare proiect în parte la strategii de finanțare integrate, pe termen lung. Concluzia principală a evenimentului nu a fost o surpriză pentru nimeni: cea mai mare constrângere a fost capacitatea autorităților locale de a livra rezultate, și nu lipsa de resurse financiare disponibile.

Orașele au demonstrat că finanțarea inovatoare începe atunci când finanțarea este considerată parte a politicii, nu o funcție administrativă. Finanțarea mixtă și mecanismele de rulment există deja, dar adoptarea lor depinde de capacitatea și pregătirea instituțională: vectori de livrare stabili, capacitate financiară și monitorizarea credibilă a impactului și a rezultatelor. În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, orașele pot alinia capitalul public, privat și filantropic în jurul unor misiuni comune, cum ar fi regenerarea, incluziunea economică și socială și decarbonizarea.

Din discuțiile și schimburile de opinii dintre părțile interesate din mediul urban au reieșit trei concluzii principale:

• Portofoliile de proiecte asigură accesul pe termen lung la finanțare. Exemplele tipice de succes combină fondurile politicii de coeziune, sprijinul BEI și împrumuturile interne pentru a accelera diversificarea financiară, ceea ce duce la realizarea de proiecte rezistente și fără riscuri. Acestea sunt, de asemenea, rezultatul unei colaborări timpurii și consecvente între autoritățile locale și finanțatori.
• Instrumentele financiare inovatoare pot reutiliza fondurile în proiecte noi, de nenumărate ori. Aceste instrumente reduc riscurile proiectelor, reutilizează capitalul public inițial și permit obținerea de beneficii sociale care, în caz contrar, ar necesita utilizarea resurselor autorităților locale pentru a căuta finanțare nerambursabilă.
• Banii cu un scop precis multiplică valoarea și impactul, iar toți actorii din ecosistemul financiar se așteaptă ca autoritățile locale să acționeze în acest scop. Strategiile de finanțare care oferă bunuri sociale și publice pentru rezidenți și întreprinderi beneficiază de angajament și încredere ca propuneri credibile și durabile din partea potențialilor parteneri din sectorul privat.

În concluzie, constatarea generală este că lipsește capacitatea necesară pentru a crea strategii, canale și instrumente de finanțare, în special în orașele mici și mijlocii.

Mai jos sunt prezentate câteva recomandări care au reieșit din aceste concluzii:

Pentru orașe și autorități locale

• Fiți curajoși și experimentați. Nu așteptați perfecțiunea – încercați, testați și repetați. Inovația începe cu pași mici și practici.
• Cereți ajutor și colaborați. Apelați la instrumentele politicii de coeziune (FEDR, FSE+, JTF), EUI, serviciile de consultanță ale BEI și rețelele de experți pentru a împărtăși provocările și a găsi soluții. Căutați expertiză externă atunci când este necesar. În cazul în care competențele financiare sau tehnice interne sunt limitate, apelați în mod strategic la experți externi pentru a consolida rezultatele imediate și a dezvolta capacitatea internă în timp.
• Concepeți arhitecturi de finanțare, nu urmăriți finanțarea. Concepeți strategii de finanțare coerente în funcție de nevoile și obiectivele orașului, apoi identificați combinația cea mai potrivită de instrumente și parteneri pentru a le realiza.
• Efectuați analize periodice ale oportunităților și elaborați o strategie de finanțare. Cartografiați sistematic oportunitățile de finanțare disponibile la nivel european, național, privat și filantropic și planificați pe termen scurt, mediu și lung. Gândiți în termeni de proiecte cu continuitate, nu de proiecte finalizate.
• Adoptați finanțarea bazată pe impact. Măsurați și monetizați impactul, așa cum a demonstrat orașul Rotterdam (NL), pentru a atrage parteneri și a integra valoarea socială și justiția socială în modelele financiare care susțin o Europă echitabilă și incluzivă.
• Consolidați capacitatea în toate departamentele. Dezvoltați cunoștințele financiare nu numai în rândul responsabililor financiari, ci și în rândul echipelor tehnice, strategice și de implementare, pentru a crea o înțelegere comună a finanțării și investițiilor.
• Folosiți finanțele ca pârghie. Tratați finanțarea nu ca un scop în sine, ci ca un instrument strategic. Evaluați critic modul în care fiecare grant sau împrumut poate atinge un efect de levier maxim — de exemplu, prin reducerea riscurilor proiectelor, atragerea investițiilor private sau deblocarea cofinanțării suplimentare.
• Valorificați banii și obțineți rezultate mai bune prin achiziții strategice și mecanisme de rulaj al banilor, asigurând transparența și buna guvernanță pentru a construi credibilitate în rândul partenerilor și investitorilor.

Pentru autoritățile de management și instituțiile UE

• Investiți în capacități la toate nivelurile. Oferiți asistență specifică orașelor, în special celor mici și mijlocii, și promovați rețelele de învățare la nivel național, în cadrul cărora personalul din autoritățile urbane și echipele financiare pot face schimb de experiență, pot dobândi cunoștințe comune și pot contribui cu informații utile la elaborarea politicilor naționale și ale UE.
• Utilizați un limbaj accesibil și evitați jargonul. Simplificați comunicarea privind instrumentele, eligibilitatea și impactul. Multe orașe, în special cele mai mici, se confruntă cu dificultăți nu în ceea ce privește fondul, ci terminologia. Utilizarea unui limbaj simplu și accesibil ajută partenerii să înțeleagă oportunitățile, să-și alinieze așteptările și să colaboreze în mod eficient.
• Continuați să simplificați și să aliniați normele de finanțare. Persistați în eforturile de a reduce fragmentarea și de a face granturile combinate cu instrumente financiare mai ușor de utilizat și mai previzibile.
• Puneți mai bine în evidență și implicați filantropia și finanțarea comunitară. Intensificați dialogul și conștientizarea rolului lor complementar în promovarea obiectivelor politicii de coeziune.
• Încurajați replicarea și extinderea. Pregătiți și diseminați studii de caz concise și practice privind orașele care utilizează scheme de finanțare inovatoare și împărtășiți-le prin intermediul rețelelor și canalelor existente, de exemplu EUI, URBACT.
• Participați la evenimente la nivel național și european. Orașele apreciază în mod evident spațiile în care pot învăța, face schimb de experiență și-și consolida încrederea în accesarea finanțării.

Pentru partenerii financiari

• Continuați să creșteți vizibilitatea și gradul de conștientizare. Multe orașe nu sunt încă la curent cu sprijinul financiar disponibil – comunicați clar, evitați jargonul și împărtășiți exemple simple, din viața reală.
• Utilizați un limbaj accesibil și evitați jargonul. Simplificați comunicarea despre instrumente, eligibilitate și impact. Multe orașe, în special cele mai mici, se confruntă cu dificultăți nu în ceea ce privește substanța, ci terminologia. Utilizarea unui limbaj simplu și accesibil ajută partenerii să înțeleagă oportunitățile, să-și alinieze așteptările și să colaboreze în mod eficient.
• Oferiți asistență tehnică și îndrumare. Ajutați orașele să înțeleagă cum să solicite și să gestioneze fondurile, să conceapă structuri financiare și să măsoare impactul.
• Împărtășiți povești practice despre impact. Publicați exemple ușor de citit despre modul în care orașele au utilizat instrumentele dvs. în mod creativ pentru a genera o valoare socială sau de mediu măsurabilă.

Mesaj cheie

Un lucru este clar: orașele sunt gata să acționeze. Acum au nevoie de competențe, încredere și conexiuni adecvate. Prin consolidarea capacităților, învățare reciprocă și adoptarea finanțării orientate către impact, orașele europene pot transforma diverse oportunități de finanțare în viitoruri urbane reziliente, incluzive și investibile.

Mulțumiri

Acest raport a fost realizat cu îndrumarea echipei de experți EUI care a participat la organizarea evenimentului „Accesul la finanțare: instrumente practice pentru schimbarea urbană”. A fost redactat în colaborare de experții EUI Eileen Crowley și Steve Lorimer, cu contribuții din partea Marion Cuget, Carlotta Fioretti și Reka Soos, precum și datorită aportului valoros al vorbitorilor și participanților la laboratorul de politici.